Astazi, eliminarea deseurilor pneurilor uzate reprezinta  o problema considerabila. In starea lor de deseu pneurile sunt foarte greu degradabile si ocupa un spatiu substantial. Oricum ar fi eliminate, pe/in, interiorul suprafetei gropii de gunoi, ele ocupa o mare capacitate a acesteia. Exista de asemenea pericolul de incendiu cu degajarea unui fum toxic. Distrugerea lor prin ardere pe situri deschise nu este de acceptat datorita fumului toxic. Arderea lor in incineratoare, consuma o cantitate de energie substantiala pentru aducerea si mentinerea lor in starea potrivita arderii, creeaza mari cantitati de cenusa si necesita sisteme sofisticate de filtrare a substantelor toxice periculoase ce se degaja in cantitati mari (metale grele, in special zinc, pulberi fine, oxizi de sulf, inclusiv pericolul degajarii de dioxine si furani datorita temperaturii de ardere de peste12000C ). Aceleasi probleme apar si la arderea lor in cuptoare de ciment, var, in cazane, etc., unde, in general, procentul de introducere a cauciucului este, din cauza poluarii, de max. 20% din sarja. In plus, in cazul arderii acestor deseuri in cuptoarele fabricilor de ciment in final se obtine numai energie termica si nu electrica. De aceea, in toata lumea, obtinerea combustibilului derivat din pneurile uzate (TDF-Tire Derived Fuel), este in acest moment cea mai importanta piata pentru recuperarea deseurilor de pneuri. In afara de arderea directa cu problemele ei, prezentate mai sus, ca o alternativa mai prietenoasa fata de mediu in toata lumea se cerceteaza dezvoltarea unor tehnologii si instalatii de recuperare energetica a pneurilor uzate prin piroliza si prin piroliza urmata de gazeificare.

Piroliza pneurilor uzate implica degradarea termica in absenta oxigenului. Pana acum, in ultimul deceniu, in lume, au fost propuse peste 30 de proiecte, au fost depuse pentru finantare, proiectate, patentate, licentiate sau probate, insa niciunul nu a dovedit inca un succes comercial deplin. Greutatile principale in cale dezvoltarii acestor tehnologii sunt si economice si tehnice: costul investitiei este ridicat, iar produsele pirolizei nu au o valoare suficienta pentru recuperarea rapida a investitiei si de asemenea ele trebuie sa intre in concurenta cu produse de fabricatie curenta, recte cu combustibilii fosili in cazul utilizarii lor ca resurse energetice. Principala problema, a obtinerii negrului de fum de calitate corespunzatoare din carbunele rezultat in procesul de piroliza a blocat in ultimii ani acest procedeu. Astazi, in Europa, functioneaza numai o singura instalatie de procesarea pneurilor uzate care opereaza pe baze semi-comerciale. Montata in UK, aceasta instalatie prelucreaza 15000 t/an pneuri uzate si este propietatea firmei AUE (Anglo United Environmental).

Piroliza urmata de gazeificare este un proces condus spre a obtine ca principal produs gazul de sinteza. Prin gazeificare carbunele pirolitic este transformt in gaz de sinteza in prezenta unui volum controlat de aer/abur, care este insuficient pentru a permite combustia. Acum, in lume exista relativ putine procese de gazeificare dedicate pneurilor uzate. Una din ele este tehnologia Krupp Polzsius care incorporeaza procesul de gazeificare a pneurilor intr-un proces de fabricare a cimentului. Gazeificarea cu scopul de a produce gaz de sinteza din deseurile pneurilor de cauciuc si conversia lui in electricitate, reprezinta cea mai putin cercetata tehnologie, dar este tehnologia acceptata public ca avand cel mai mare potential ca alternativa ecologica fata de incinerare.

Piroliza conventionala a pneurilor uzate

Procesul de baza in toate tehnologiile folosite in prezent este comun:

- Bucatile de cauciuc sunt incalzite la 600-8000C in absenta oxigenului

- Produsele finale sunt gazul de sinteza (singaz), lichidul pirolitic (oil) si carbunele (char)

- Lichidul pirolitic (oil) este utilizat, fie direct, drept combustibil in cazane, fie ca materie prima pentru combustibili prin distilarea acestuia, de asemenea, ca materie prima pentru fabricarea negrului de fum.

- Carbunele (char) este folosit in prezent la fabricarea negrului de fum sau a carbunelui activ. S-a aratat mai sus ca datorita impurificarii si acest procedeu intampina in prezent greutati care sunt principala cauza a blocarii dezvoltarii acestor instalatii. Se studiaza astazi folosirea acestui carbon pentru regenerarea solurilor saracite.

- Gazul de piroliza in prezent este ars, dar in proiectul propus se propune utilizarea lui in amestec cu cel obtinut prin gazeificare drept combustibil in motoare sau turbine cu gaz pentru producerea energiei electrice.

- Otelul continut de pneuri, de asemenea, este recuperat.

ENER-PLAST